Dialoguri imaginare cu Brâncuși”: șase artiste contemporane explorează moștenirea sculptorului prin noi forme de expresie artistică

Anul acesta, când celebrăm 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Asociația Empower Art & Artists propune un exercițiu de reflecție și o invitație la dialog pornind de la moștenirea sculptorului, prin proiectul cultural „Imagined Dialogues with Brâncuși: Expanding the Bounds of Artistic Expression” / „Dialoguri imaginare cu Brâncuși: Extinderea limitelor expresiei artistice”. 

Dezvoltat în parteneriat cu Fundația SerArte și GLORIÆ Art Gallery, proiectul se deschide publicului joi, 16 iulie, de la ora 19:00, la GLORIÆ Art Gallery din Craiova, printr-o expoziție colectivă (indoor și outdoor). Demersul este co-finanțat de Ministerul Culturii.

Expoziția, curatoriată de Gloria Berceanu și Valentin Boiangiu, aduce împreună șase artiste tinere și emergente active pe scena de artă contemporană, cu o practică vizuală bine conturată: Alexandra Brânzac, Lorena Cocioni, Miruna Copăcel, Andreea Grigoraș, Ana Ionescu și Ana Pascu.

Patru dintre artiste au fost selectate în urma unui Open Call național. Proiectul include o sesiune online de mentorat susținută de Valentin Boiangiu și vizite de cercetare/documentare la Târgu-Jiu și la Muzeul de Artă din Craiova, realizate în parteneriat cu Muzeul de Artă Craiova și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.

Un proiect ambițios și inedit

„Imagined Dialogues with Brâncuși s-a născut din admirația profundă pentru creația și omul Constantin Brâncuși și din dorința de a aduce în prim-plan un nou val de artiste care au ales sculptura ca principal mijloc de expresie.

Sculptura rămâne unul dintre cele mai “pretențioase” medii artistice: are nevoie de spații de lucru generoase, unelte și tehnologii specifice, materiale costisitoare, implică dificultăți logistice de producție, manevrare, depozitare și transport, iar piața de artă favorizează adesea alte forme de exprimare. Cu toate acestea, există o generație de artiste care practică sculptura cu pasiune, dedicare, disciplină și o remarcabilă naturalețe.

Îmi doresc ca această expoziție să fie, înainte de toate, o celebrare a acestor artiste și a unei practici care continuă să își dovedească relevanța.”

— Angela Izvercian, inițiatoarea proiectului & co-fondator Asociația Empower Art & Artists

„Viziunea curatorială se desfășoară în pavilionul și grădina galeriei, două dintre spațiile expoziționale concepute pentru a susține sculptura, obiectul, instalația și arta experimentală. Expoziția devine un cadru care deschide atât dialogul lucrărilor cu opera lui Brâncuși, în acest „prezent continuu” al reactualizărilor și recontextualizărilor, cât și dialogul cu publicul, care experimentează transcendența unei moșteniri inepuizabile.”

— Gloria Berceanu, co-curatoare a expoziției.

„Proiectul „Imagined Dialogues with Brâncuși” are ambiția să propună șase artiste românce într-o situație creativă, acționând în cadrul unificator al timpului „prezentul continuu”, împrumutat din limba engleză. Acesta nu reprezintă doar un artificiu morfologic, ci se referă la un concept artistic direcțional, care asigură continuitatea și relevanța esenței operei brâncușiene în arta contemporană românească.

Brâncuși afirma că „arta este adevărul absolut”. Pornind de la acest aforism, se poate spune că unul dintre principalele elemente ale creației artistice absolute și adevărate este libertatea de gândire și de exprimare. Cele șase artiste selectate pentru acest proiect lucrează cu elemente caracterizate de ingeniozitate independentă și individuală. Varietatea manifestărilor lor artistice constă, primordial, în alegerea materialelor celor mai adecvate pentru un concept specific și pentru procesul de dezvoltare al acestui concept.

Rezultatele sunt deschideri mai degrabă decât răspunsuri, spre multiple posibilități de percepție și de interacțiuni cu alte potențiale contaminări. Acest ultim aspect constituie forța conducătoare a acestei expoziții hibride în formă și idei, dar unită într-un angrenaj de influențe reciproce între propriile elemente și cu empatie față de locația propusă la galeria GLORIÆ din Craiova.

Constantin Brâncuși a lucrat mult cu aranjamente de tip „instalație” în atelierul său, ceea ce este evidențiat în multe dintre fotografiile sale, compuse cu mare grijă. Prin aceasta, ca principală inspirație, curatorii, organizatorii și artiștii acestei expoziții au încercat să argumenteze un posibil dialog cu Brâncuși.

Proiectul „Imagined Dialogues with Brâncuși” își propune, de asemenea, să genereze și alte idei de aventuri artistice în viitor, unde aspecte ale moștenirii brâncușiene sunt supuse unor noi scrutinizări contemporane.”

— Valentin Boiangiu, co-curator al expoziției.

Craiova: Spațiul în care s-a format Brâncuși

Alegerea Craiovei ca punct de întâlnire pentru acest proiect are o încărcătură istorică importantă. Craiova este orașul în care talentul nativ al lui Constantin Brâncuși a fost descoperit și șlefuit pentru prima dată. Aici, ca tânăr ucenic, a atras atenția comunității și a primit bursa care i-a permis să studieze la vechea Școala de Arte și Meserii (1894–1898), locul unde a deprins tainele modelării, cioplirii și ale artelor aplicate. 

Un program extins de activități conexe

Seara de deschidere din 16 iulie va oferi publicului un moment special și interactiv: un eveniment tip Artist Talk organizat chiar în cadrul vernisajului, oferind vizitatorilor ocazia unică de a dialoga direct cu artistele despre lucrările expuse și experiența documentării lor.

Ulterior deschiderii, proiectul va continua să implice comunitatea printr-o serie de activități conexe: tururi ghidate, ateliere creative și o masă rotundă menită să încurajeze dezbaterea deschisă despre relevanța moștenirii culturale. 

Despre artiste:

Alexandra Brînzac (n. 1991, Sebeș, România) este o artistă multidisciplinară stabilită în Cluj-Napoca. Absolventă a programului de masterat (MFA) în Sculptură al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, dezvoltă o practică multidisciplinară centrată pe explorarea identității și a materialității. Lucrările sale împletesc narațiuni intime cu tensiuni sociale, aducând la suprafață conflicte și anxietăți subconștiente. Practica sa reflectă o sensibilitate aparte față de formele naturale și o relaționare intuitivă cu tiparele și comportamentele instinctuale. Ghidate de un proces compulsiv și intuitiv, sculpturile sale se dezvoltă organic, prin acumulări succesive de straturi care evocă creșterea și transformarea unei structuri vii.

Lorena Cocioni (n. 1995) locuiește și trăiește în București. În practica ei, folosește des senzorialitatea corporală și componenta ritualică a acțiunilor de zi cu zi, precum spălarea, pieptănarea, dezbrăcarea/îmbrăcarea și îngrijirea corpului. De la pene, săpunuri, la forme din sticlă și din metal, ea aduce împreună diferite materiale alături de ceramică. Jucându-se cu acestea, creează lucrări aparent fragile, dar consistente, care invocă un trecut aproape antic și totodată, un viitor neclar.

Lucrările ei parcurg în sens opus timpul istoric, analizând ritualuri de îngrijire ale corpului feminin, dar sugerează și subversivitatea actului de a renunța la acea feminitate în prezent. Definește un spațiu pe care o femeie îl deține în puterea ei deplină, dincolo de lumea patriarhală. Reflectând asupra acestor „tehnologii” ale sinelui, Cocioni face trimitere înspre îndelungata excludere societală a femeilor și exemple ale discrepanțelor de gen care, chiar și în era progresului tehnologic, au atribuit spațiul domestic unuia și explorarea universului altuia. Ea explorează statutul femeii ca producător de spectacol și ca spectacol însăși, de-a lungul istoriei. Aducând în discuție spațialitatea interioară a organismelor, corporalitatea feminină în limitele spațiului domestic și ritualurile ascunse și intime. Văzute ca revendicări ale puterii, lucrările ei angrenează o privire ce pătrunde dincolo de țesutul pielii.

Miruna-Ioana Copăcel este o artistă vizuală stabilită în Cluj-Napoca. Este absolventă a Departamentului de Sculptură al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca și și-a continuat studiile de master în cadrul aceleiași universități.

Prin lucrările sale explorează procese de transformare și posibilitățile artistice care pot modifica felul în care percepem și recunoaștem obiectele. Intervenind asupra unor materiale și forme familiare, artista urmărește schimbarea naturii lor așteptate și deschiderea unor noi direcții de interpretare.

Andreea Grigoraș (n. 2000, România) a absolvit studiile de licență și masterat în cadrul Departamentului de Sculptură al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, oraș în care trăiește și lucrează în prezent. Practica sa artistică abordează corpul ca pe un spațiu în care experiența personală și normele culturale se întâlnesc și intră în conflict, investigând modul în care sexualitatea, dorința și intimitatea sunt traversate de așteptări sociale care le atribuie sens, valoare și limite.
Lucrările sale transformă obiecte familiare în purtătoare ale acestor tensiuni, prin procese de substituție și transformare materială care suspendă funcția lor obișnuită și activează o încărcătură simbolică mai puțin vizibilă.

Ana Ionescu (n. 1999, București) este o artistă a cărei practică este centrată pe sculptură și care trăiește și lucrează între București și Londra. A absolvit în 2025 programul de masterat în Sculptură la Royal College of Art din Londra. Practica sa explorează relația dintre obiect, corporalitate și percepție, construind sculpturi care oscilează între familiar și imaginar, între funcționalitate și absurd. Lucrările sale investighează tensiunile dintre atracție și respingere, fragilitate și agresivitate, invitând privitorul să proiecteze propriile interpretări asupra unor forme aflate la granița dintre real și ficțional. A expus în România, Regatul Unit, Germania și Portugalia și a fost finalistă a Premiului pentru Sculptură Peter Jecza în 2025.

Ana Pascu (n. 2000, România) trăiește și lucrează în București. A studiat Fotografie și Artă Video la Universitatea Națională de Arte din București. În lucrările sale, figura umană este plasată dincolo de registrul identitar, unde devine vizibilă ca formă esențială și structură comună a experienței umane. Particularul este suspendat într-un cadru de observare și reducere, în care prezența este analizată dincolo de expresia personală. Această investigare se desfășoară prin medii și materialități diverse, de la mediul digital la cel fizic, activând întregul registru al percepției. 
Diversitatea acestor abordări menține activă tensiunea dintre experiența directă și analiza lucidă, reflectând tensiunile structurale ale condiției umane — între sensibil și rațional, interior și exterior, expunere și retragere. 
Lucrările sale au fost prezentate în galerii și muzee naționale și internaționale, printre care Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Galeria Națională a R.N. Macedonia; Galerie Sehsaal, Viena; Centrum, Berlin; Galeria Catinca Tabacaru, București; Muzeul de Artă Craiova; Atelier 35, București; Gloriae Gallery, Craiova.

Despre curatori:

Gloria Berceanu este fondatoarea Galeriei GLORIÆ Art din Craiova, prima galerie independentă de artă contemporană din oraș, unde coordonează organizarea expozițiilor și dezvoltarea proiectelor culturale.
A fost curator al expoziției „Doar eu pot fi aiciacum” (2025) și asistent curator pentru expoziția „Vizualitate și materialitate. Trei ipostaze ale imaginii: Sorin Ilfoveanu, Adrian Ilfoveanu, Nicu Ilfoveanu” (2024), fiind totodată co-autor al cataloagelor aferente.
A coordonat și organizat mai multe expoziții și proiecte în parteneriat, inclusiv secțiunea de arte vizuale din cadrul Festivalului de Dans Contemporan Connect. A participat la târgul de artă RAD Art Fair și a fost implicată în echipe curatoriale pentru expoziții organizate la Craiova și București, colaborând cu instituții culturale și artiști români și internaționali.

Valentin Boiangiu este artist vizual, curator și lector cu o experiență internațională de peste 25 de ani în Marea Britanie, Rusia și România. Este fondatorul platformei independente DalgArt (România), prin care inițiază și coordonează expoziții, rezidențe artistice și colaborări internaționale, promovând dialogul interdisciplinar și schimbul cultural.

Practica sa artistică include desen, instalație și proiecte colaborative, fiind prezent în expoziții personale și de grup în spații din Marea Britanie, Rusia și România.
Proiecte precum „Home” (susținut de Arts Council England și Institutul Cultural Român, Londra) sau seria „Moscow Report” reflectă interesul său pentru memorie, identitate și context socio-cultural.

În plan educațional, a fost Senior Lecturer la British Higher School of Art and Design din Moscova (2014–2024) și a predat anterior în instituții de artă din Marea Britanie.

Asociația Empower Art & Artists urmărește să sprijine și să promoveze artiștii și specialiștii în domeniul artelor vizuale prin desfășurarea de proiecte și activități care pun în valoare potențialul artistic din România, urmărind simultan să faciliteze accesul unui public cât mai numeros la arta contemporană.

Asociația a deschis seria de proiecte cu publicația bilingvă online Empower Artists (https://empowerartists.org/) care radiografiază manifestările artistice de pe scena de artă românească.

În 2024 a publicat primul număr tipărit al revistei Empower Artists – „Timișoara 2023 – O Retrospectivă/A Retrospective”, iar în 2025 a publicat cel de-al doilea număr – Digital Media & Hybrid Forms, curatoriat de Călin Man (reVoltaire).

Un al doilea proiect relevant este proiectul „Going Digital – Embracing New Visions and Perceptions of Art”, cofinanțat de AFCN, sesiunea II martie 2023, curatoriat de Călin Man, proiect care a scos arta din spațiile convenționale și a adus-o mai aproape de public printr-o serie de expoziții de artă digitală proiectată direct pe televizoarele din magazinele Altex și Media Galaxy din orașele București, Brașov și Constanța.

Este co-organizatorul expoziției itinerante „Permanent World Encyclopedia”, curatoriată de Norbert Filep, un demers care urmărește promovarea noii generații de artiști la nivel național. Proiectul a durat 8 luni. A debutat în septembrie 2024, la Muzeul Banatului Montan din Reșita și s-a încheiat pe 19 aprilie 2025. De la Reșița expoziția a fost prezentată la Gloriae Art Gallery (Craiova), la Muzeul de Artă din Brașov, în Cartierul Creativ (Piața Amzei, București) și la Fundația Culturală Ilfoveanu și Badea din Pitești.

Cel mai recent proiect este „Breaking the Silence: A Visual Narrative on Emotions Left Unspoken”, cofinanțat de AFCN, care a adus în prim-plan un subiect delicat – depresia, printr-o amplă manifestare artistică desfășurată într-un spațiu neconvențional.

GLORIÆ Art Gallery este situată în centrul istoric al Craiovei, pe str. Alexandru Macedonski nr. 49 și poate fi vizitată în zilele de joi, vineri și sâmbătă între orele 12:00 și 16:00.

De la inaugurare, GLORIÆ Art Gallery s-a impus ca un reper al artei contemporane din zona de sud a țării, prezentând expoziții dedicate unor artiști precum Vincenzo Bianchi, Sorin, Adrian și Nicu Ilfoveanu sau Marilena Preda Sânc, Roxana Trestioreanu, Aurora Király și Elena Scutaru, proiecte curatoriate de Ruxandra Demetrescu. În paralel, galeria a derulat inițiative în colaborare cu parteneri culturali, precum Empower Artists și Arta Prezentului în cadrul expoziției “Permanent World Encyclopedia”, curatoriată de Norbert Filep și ediția din 2025 a Festivalului de Dans Contemporan CONNECT, realizată împreună cu Asociația Delazero.
GLORIÆ a participat, de asemenea, la două ediții ale Nopții Albe a Galeriilor și târgul RAD Art Fair 2025 și 2026, consolidându-și rapid prezența în rețeaua instituțiilor independente de artă contemporană din România.