Anca Dragu: „Deciziile se iau în spatele ușilor închise, dar ele trebuie comunicate întotdeauna”

Anca Dragu este guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei din decembrie 2023. Economistă cu aproape trei decenii de experiență în bancă și finanțe, politici macroeconomice și serviciu public, și-a construit parcursul la nivel național, european și internațional. A început la Banca Națională a României, a lucrat mai bine de zece ani la Fondul Monetar Internațional, apoi la Comisia Europeană (DG ECFIN), ca analist economic și consilier senior. Are în CV și roluri de conducere în sectorul privat de energie, iar la nivel politic a fost ministru al Finanțelor și președinte al Senatului României.

La Chișinău, Anca Dragu susține agenda de integrare europeană a Republicii Moldova, prin reforme structurale și modernizarea sectorului financiar. Aderarea la Spațiul Unic de Plăți în Euro (SEPA) a fost un moment istoric pentru integrarea țării în infrastructura financiară europeană. Are doctorat în economie, este conferențiar la Academia de Studii Economice din București și la alte instituții academice și a publicat numeroase lucrări științifice.

Am stat de vorbă cu Anca Dragu la Impact SEE’26, în cadrul studioul The Woman, despre responsabilitatea deciziilor cu impact public, trecerea de la execuție la decizie, reprezentarea femeilor în funcțiile de conducere și leadershipul în vremuri de incertitudine.

Ați lucrat în instituții foarte diferite, de la FMI și Comisia Europeană până la Ministerul Finanțelor, Parlament și, acum, Banca Națională a Moldovei. Ce ați învățat, de fapt, despre felul în care se iau deciziile importante în aceste roluri?

Aș vrea să completez că primul meu loc de muncă a fost la Banca Națională a României, deci mă întorc în sectorul băncilor centrale. Ce am învățat în fiecare dintre aceste locuri este că trebuie să fii extrem de serios și de responsabil, pentru că deciziile tale au un impact foarte mare.

Pe de o parte, trebuie să fii serios atunci când propui măsuri. Uneori eram în poziția de a propune, alteori de a decide asupra lor. Dar trebuie să fii și în stare să comunici ce măsură, ce decizie ai luat, pentru că în felul acesta creezi o relație de încredere cu societatea în general. Deciziile se iau în birouri, în spatele ușilor închise, dar ele trebuie comunicate întotdeauna.

Publicul larg trebuie să poată înțelege de ce se iau anumite decizii.

De exemplu, noi avem aceste decizii de politică monetară în sectorul bancar. Încercăm să explicăm pe toate canalele de ce uneori trebuie să creștem rata dobânzii, rata de politică monetară, iar alteori o reducem. Nu ne dorim să afectăm pe cineva. Dimpotrivă, dorim să creăm condiții cât mai bune, pe termen scurt, mediu și lung, pentru ca economia să se dezvolte armonios. Deci, da: cheia stă în responsabilitate și comunicare.

Ați avut și rolul de a propune schimbări, dar ați trecut și de cealaltă parte, unde a trebuit să aprobați. Cum se schimbă lucrurile când responsabilitatea este totală, iar deciziile afectează un număr foarte mare de oameni?

Este o creștere firească pentru o persoană să treacă de la nivel de execuție la nivel de decizie. Cred că numai atunci când treci prin aceste faze poți să ai încredere în ceea ce faci și apoi să îți alegi echipa cu care lucrezi. Trebuie să ai încredere, când ajungi la partea de decizie, că cei care vin cu propunerile, cei care fac munca din spate, sunt oameni de calitate.

Echipa este cea mai importantă. La începutul carierei, când eram o furnicuță într-o echipă, îmi plăcea să simt că sunt apreciată, că lucrez cu folos. Desigur, depindea și de mine să dau input de calitate. Așa am învățat că oamenii sunt importanți și că, până la urmă, pe ei te bazezi.

Atunci când iei orice fel de decizie, trebuie să ai cunoștințe și să ai o echipă care să le formuleze: cu ei discuți și vii cu propunerea. Ideea este ca, atunci când ajungi să iei decizii, acestea să fie rapide și, în mare parte, să își atingă scopul. Pe scurt: echipa și oamenii, acestea sunt ingredientele care fac ca trecerea de la execuție la decizie să fie una cu sens și de succes.

De multe ori sunteți singura femeie la masă sau printre foarte puține. Simțiți acel gap, privind cu 10-20 de ani în urmă? Cum arată situația astăzi?

Acum 20 de ani nu conștientizam această diferență. De fapt, dacă mă uit în urmă, încă din copilărie, mereu întreb: unde sunt fetițele alea drăguțe, colegele mele? Toate eram premiante, toate eram pe podium la sfârșitul anului, cu coronița. Cu timpul, rămân foarte puține femei în față, foarte puține femei în funcții importante. Nici acum 20, 30 de ani mai târziu, când am început cariera, nu conștientizam această diferență…

Pe măsură ce au trecut anii și am avut funcții mai importante, m-am trezit din ce în ce mai singură și înconjurată de bărbați.

Acum sunt mamă de băiat. Cred că la nivel de conducere trebuie să avem o reprezentare mult mai bună a femeilor, pentru că ne aduce o perspectivă mai echilibrată asupra societății. Orice lege, orice măsură, orice reformă trebuie să aibă și unghiul, și inputul a jumătate din societate. Femeile reprezintă cam 51% din societate, deci trebuie să avem acest unghi.

Mă doare că progresul din ultimii ani nu este unul semnificativ. Ne-am fi dorit să fie mai serios, mai vizibil. Sunt anumite calcule care spun că, dacă această ușoară creștere a reprezentării femeilor în funcții de conducere continuă pe calea organică, ne ia vreo 150 de ani să ajungem la egalitate. Da, ar trebui să fie mai multe femei în zona publică și la masa deciziilor. Susțin cu putere această idee și fac tot ce pot să mă asigur că sunt mai multe femei acolo.

Trăim o perioadă de multă incertitudine politică, economică, geopolitică și tehnologică. Ce înseamnă leadership în acest context și ce sfaturi aveți, mai ales pentru antreprenori?

Această incertitudine înseamnă că trebuie să fii mult mai agil și dinamic atunci când iei decizii, să ai mai multe cunoștințe, să acoperi o plajă mult mai largă de subiecte, să poți conecta informațiile. Dar incertitudinile înseamnă și oportunități. Cu cunoștințe, poți trece peste ele cu rezultate bune și poți găsi soluții la problemele cu care te confrunți.

Mie îmi plac provocările, în general. De fapt, cred că tot timpul ne-am confruntat cu incertitudini, dacă ne uităm dintr-o perspectivă istorică. Poate că ultimii 8 ani au fost mai accentuați, dar ne-au impus o dinamică extraordinară.

Un ultim gând pentru cei care participă la Impact?

Aș vrea să fim puțin mai înțelegători unii cu alții și să ne ascultăm mai mult.

Auzi mereu monologuri, oamenii nu se ascultă, nu interacționează, și atunci cred că pierdem foarte mult din ceea ce putem construi împreună.

–

Impact SEE’26, prezentat de Mastercard, a adus aproape 3.000 de participanți și aproximativ 200 de speakeri la Romexpo Exhibition Center și Face Convention Center, în perioada 29–30 septembrie. Cea de-a treia ediție de la București a avut trei scene principale și opt direcții tematice, două dintre ele introduse în premieră anul acesta: Investments & Startups și Culture. Programul a inclus și Impact Bookstore, un spațiu dedicat cărților și întâlnirilor cu autorii prezenți la eveniment.

a

Magazine made for you.

Featured:

No posts were found for provided query parameters.

Elsewhere: