Magdalena Pietrusik-Adamska, viceprimar al orașului Poznań: „ În Poznań, bugetul nostru pentru activități culturale crește de la an la an. Cultura este cea care ne definește identitatea.”

Magdalena Pietrusik-Adamska este viceprimar al orașului Poznań din iunie 2026, responsabilă de asistența socială, sănătate, cooperarea cu ONG-urile, cultură și activitatea economică. Absolventă de Drept a Universității „Adam Mickiewicz” din Poznań, cu mai multe programe postuniversitare de management, are peste 25 de ani de experiență în administrația locală, dintre care aproximativ zece ca director al Departamentului de Sănătate și Afaceri Sociale din cadrul Primăriei Poznań, până în iunie 2026.

Este președinta Comitetului pentru Politică Socială din cadrul Uniunii Orașelor Poloneze și președinta Comitetului pentru Politică Socială și Sănătate din cadrul Uniunii Metropolelor Poloneze.

În acest interviu, Magdalena Pietrusik-Adamska ne-a răspuns la întrebări despre leadership și Noua Guvernanță Publică, drepturile femeilor, menopauză și sănătatea femeilor, munca de îngrijire, rolul culturii, serviciile sociale și reziliență.

Ne-a părut foarte rău că nu ați putut fi alături de noi la Impact SEE’26, la București, unde aproape 3.000 de oameni s-au reunit pentru a vorbi despre business, leadership și viitorul regiunii noastre. Dacă ați fi fost pe scenă, ce ați fi vrut cel mai mult să le transmiteți celor din sală? 🙂

Urma să vorbim despre leadership, despre cum ne atingem obiectivele și facem din orașul nostru un loc mai confortabil pentru locuitorii săi. Sunt o susținătoare convinsă a Noii Guvernanțe Publice (New Public Governance).

Din perspectiva unui viceprimar al unui oraș mare, responsabil de proiectarea și implementarea serviciilor sociale publice, o competență-cheie este capacitatea de a stabili și de a menține relații, atât cu colegii, cât și cu locuitorii, bazate pe respectul pentru diversitate și pentru opiniile diferite. Exact această abordare o aplic pentru atingerea obiectivelor administrației locale și pentru implementarea unor soluții și servicii care răspund nevoilor diverse ale locuitorilor.

Politica orașului Poznań pentru persoanele în vârstă a fost elaborată în urma unor ample consultări publice. Atunci când am dezvoltat și implementat soluții în domenii precum transportul, locuirea, îngrijirea, sănătatea și implicarea socială, am consultat o gamă largă de părți interesate, inclusiv persoanele în vârstă înseși, îngrijitorii lor, membrii familiei, ONG-uri, mediul academic și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai instituțiilor.

Vocea dumneavoastră în privința drepturilor femeilor este clară și articulată și străbate o mare parte din activitatea dumneavoastră publică. A existat un moment, o persoană sau o experiență care a făcut din aceasta o cauză pe care o purtați personal, dincolo de funcția dumneavoastră?

Pentru mine, egalitatea între femei și bărbați a făcut dintotdeauna parte în mod firesc din viață. Am crescut într-o familie în care egalitatea de drepturi nu trebuia declarată – era pur și simplu o evidență.

La fel era și în familia soțului meu. Drept urmare, egalitatea de gen a fost întotdeauna ceva de la sine înțeles în viața mea privată.

Munca mea profesională a fost cea în care a început demersul meu pentru egalitatea de gen. Confruntarea cu dificultățile cu care se întâlnesc multe femei – inclusiv abuzul fizic și economic și diverse forme de discriminare și excludere pe criterii de gen – m-a determinat să mă angajez în promovarea egalității de gen.

Pe 4 octombrie anul acesta, Poznań găzduiește Klimat Kobiecości, o zi dedicată menopauzei și sănătății femeilor, cu controale preventive gratuite și discuții cu specialiști. Ce v-a făcut să considerați că orașul ar trebui să deschidă această conversație în public și ce sperați să ia femeile cu ele acasă din acest eveniment?

Timp de mulți ani, menopauza a fost un subiect tabu în Polonia. Chiar am impresia că nu era doar tabu, ci și stigmatizat. În timp ce feminitatea era adesea definită în termeni biologici, în special în raport cu pubertatea și fertilitatea, menopauza era privită ca ceva „greșit” – o etapă a vieții care le făcea pe femei să se simtă rușinate.

Mai mult, nimeni nu ne-a învățat vreodată la ce să ne așteptăm când ne apropiem de cincizeci de ani sau cu ce schimbări fiziologice și provocări ne-am putea confrunta.

„Nu ni s-a spus niciodată că menopauza ar putea fi o etapă frumoasă a vieții noastre – un moment în care maturitatea și experiența de viață ne permit să devenim adevărate autorități prin propriile merite.”

Acesta este mesajul pe care vreau să-l ia cu ele femeile din Poznań de la evenimentul nostru.

Menopauza este încă prea des redusă la glume sau la tăcere, deși femeile care o traversează se află adesea la apogeul carierei și își conduc comunitățile.Ce pierde un oraș sau un angajator atunci când subiectul rămâne în umbră și unde vedeți cele mai mari lacune în modul în care este abordată sănătatea femeilor?

Da, cred că forța și profesionalismul femeilor de vârstă mijlocie pot fi intimidante pentru bărbații crescuți într-un mediu patriarhal. Este posibil ca tocmai această teamă și acest sentiment de nesiguranță să ducă la glume nepotrivite.

Adevărul este că, în lumea de astăzi, dezvoltarea organizațională nu înseamnă doar investiții sau management financiar.

„Dezvoltarea organizațională, astăzi, înseamnă, înainte de toate, o abordare a leadershipului bazată pe relații – a-i asculta pe ceilalți, a manifesta empatie, a colabora și a valoriza diversitatea. Sunt domenii în care femeile excelează.”

Poznań a pus sănătatea femeilor pe agenda publică, prin screeninguri gratuite și conversații deschise despre menopauză. Dincolo de sănătate, unde mai vedeți cele mai mari lacune în viața de zi cu zi a femeilor din oraș, de exemplu în ceea ce privește munca de îngrijire sau siguranța?

Împrejurările vieții și normele sociale de lungă durată le-au atribuit în mod tradițional femeilor rolul de îngrijitoare. În principal femeile sunt cele care au grijă de copii și de persoanele în vârstă. Această situație nu doar limitează oportunitățile femeilor de împlinire personală, ci îi poate și stigmatiza pe bărbații care sunt dispuși – și adesea profund dedicați – să aibă grijă de membrii familiei lor. Cred că este un lucru pe care trebuie să-l schimbăm împreună.

Din experiența dumneavoastră, ce a fost diferit în deciziile luate de Poznań atunci când femeile au făcut parte din conversație? Există o politică sau un proiect în care puteți vedea această diferență?

Sincer, nu-mi amintesc vreun moment în care femeile să nu fi avut voce. Organizăm consultări publice de ani de zile, iar oricine locuiește în Poznań poate participa la ele.

Cultura este adesea prima care simte presiunea atunci când bugetele se restrâng, deși ea este cea care face ca un oraș să pară acasă. Ce rol joacă ea în viziunea Poznańului pentru viitor și cum susțineți cauza culturii atunci când alte priorități par mai urgente?

În Poznań, lucrurile stau altfel. Bugetul nostru pentru activități culturale crește de la an la an. Finanțăm atât costurile de funcționare ale instituțiilor culturale municipale, cât și proiectele desfășurate de organizații neguvernamentale.

Cultura este foarte importantă pentru noi. Cultura este cea care definește o națiune și ne conturează identitatea. De aceea, atât timp cât putem, evităm reducerea bugetului pentru cultură.

Serviciile sociale sunt locul în care valorile unui oraș devin vizibile în viața oamenilor. Unde simțiți că administrația locală poate face o diferență reală și unde îi întâlniți limitele?

Rolul administrației locale este să sprijine locuitorii în viața lor de zi cu zi. Autoritățile locale furnizează servicii sociale persoanelor aflate în situații dificile, fie din cauza vârstei, a șomajului, a unei dizabilități sau a altor factori. Scopul acestui sprijin este să-i ajute pe oameni să depășească perioadele dificile din viața lor.

Trebuie însă să recunoaștem că fiecare dintre noi – fie ca frate, soră, vecin sau prieten – are o responsabilitate față de ceilalți. Proiecțiile demografice, coroborate cu presiunea tot mai mare asupra serviciilor formale de îngrijire, fac ca sprijinul reciproc să devină din ce în ce mai important.

Din acest motiv, în Poznań punem un accent deosebit pe integrarea intergenerațională, ca modalitate de a întări legăturile dintre oameni și de a cultiva un simț mai puternic al comunității.

Reziliența este un cuvânt cu care le lăudăm adesea pe femei și care se poate transforma, pe nesimțite, într-o așteptare. La The Woman, explorăm locul în care se termină forța și începe epuizarea. Cum arată pentru dumneavoastră reziliența sănătoasă și care sunt semnele că aceasta a devenit prea mult?

Da, este adevărat. Linia dintre reziliență și epuizare este invizibilă pentru cei din jur… Asta se întâmplă pentru că femeile simt adesea o nevoie atât de puternică de a-și demonstra forța și profesionalismul, încât au învățat să-și ascundă crizele personale și scăderile de performanță. De acolo până la depresie nu mai e decât un pas.

„Fiecare dintre noi are responsabilitatea de a avea grijă de sine; dacă nu avem grijă de noi, nu vom putea avea grijă de ceilalți.”

Să nu ne împingem până la neputința totală. În schimb, să punem pe primul loc bunăstarea noastră – să ne facem timp pentru odihnă, ideal în mijlocul naturii, să ne bucurăm de compania prietenilor sau să ne pierdem într-o carte bună.

Vorbind despre reziliență – multe dintre femeile de la Klimat Kobiecości vor conduce la locul de muncă, vor avea grijă de familie și de propria sănătate, adesea toate în aceeași săptămână. Dacă ați putea adăuga un serviciu concret în oferta orașului pentru a le ușura lucrurile, fie că este vorba de îngrijirea copiilor, îngrijirea persoanelor în vârstă, programări medicale flexibile sau altceva, care ar fi acesta și de ce?

Autoritățile municipale din Poznań pun un accent deosebit pe sprijinirea familiilor în responsabilitățile lor de îngrijire. Oferim locuri în creșe și grădinițe, precum și servicii de îngrijire pentru persoanele în vârstă. Totuși, dacă ar fi să adaug încă un serviciu la gama noastră actuală de sprijin, ar fi pauzele de respiro pentru părinții și îngrijitorii care asigură îngrijire non-stop copiilor cu dizabilități, cu măsuri adecvate de îngrijire a copiilor pe durata acelei perioade.

În încheiere, care este ideea pe care ați dori să o lăsați celor care au fost la Impact SEE’26 și cititorilor noștri din România, care vă descoperă prin această conversație?

Aș dori să transmit cele mai calde gânduri tuturor participanților. Regret sincer că nu am putut fi alături de voi în persoană. Și ce aș vrea să vă spun? Poate asta: cel mai important lucru în viață este relația noastră cu ceilalți oameni.

„Felul în care ne purtăm cu ceilalți spune cine suntem. Să facem din asta principiul nostru călăuzitor, atât în viața privată, cât și în cea profesională.”

Modul dumneavoastră preferat de a petrece o duminică este…

Cu familia și prietenii mei.

O carte la care reveniți când aveți nevoie de inspirație este…

În ultima vreme și, din păcate, „Cum funcționează fascismul. Noi versus ei” de Jason Stanley.

Ce spune stilul dumneavoastră personal despre dumneavoastră…

Întrebare dificilă, poate: „fii bun, simte-te bine, fii fericit”.

Stilul dumneavoastră de leadership în trei cuvinte…

Ascultă. Realizează. Motivează.

De ce să alegi serviciul public…

Poți îmbunătăți viața oamenilor.

De ce să nu alegi serviciul public…

Devii o țintă pentru haters.

_

Impact SEE’26, prezentat de Mastercard, a adus aproape 3.000 de participanți și aproximativ 200 de speakeri la Romexpo Exhibition Center și Face Convention Center, în perioada 29–30 septembrie. Cea de-a treia ediție de la București a avut trei scene principale și opt direcții tematice, două dintre ele introduse în premieră anul acesta: Investments & Startups și Culture. Programul a inclus și Impact Bookstore, un spațiu dedicat cărților și întâlnirilor cu autorii prezenți la eveniment.