Dezbaterea IN.ACCESIBIL la Cluj: Scena Urbană a Discutat Despre Spațiul Public și Comunitate

Comunitatea, colaborarea, paradoxurile, frica de a pierde oameni, accesibilizarea spațiului public și rolul naturii în creșterea calității vieții au fost câteva dintre temele discutate joi seara, 5 noiembrie 2026, la Biblioteca Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, în cadrul dezbaterii IN.ACCESIBIL, cea mai recentă dintr-o serie propusă de Scena Urbană.

În această toamnă, Scena Urbană a propus întâlniri care pornesc de la un loc în care diferențele dintre oameni se estompează și ajung la întrebări despre comunitatea în care trăim, despre accesibilitate și despre felul în care putem construi un oraș în care fiecare persoană să își găsească locul.

Programul a avut două componente, prima fiind cea de-a 12-a ediție a Concertului de Luminație (1 noiembrie), iar cea de-a doua, desfășurată pe 5 noiembrie. Aici, tema comunității a fost dusă mai departe prin IN.ACCESIBIL, o dezbatere dedicată accesibilității și modului în care orașele pot răspunde unor nevoi diverse.

„O lume accesibilă nu este o lume fără praguri, ci una în care pragurile pot fi recunoscute, negociate și traversate împreună, o lume în care nimeni nu trebuie să demonstreze, înainte de a intra, că merită să aparțină.”, spune arh. Daniela Maier, coordonatorul Scenei Urbane.

Două paneluri, două viziuni: administrativă și academică

Dezbaterea a avut două paneluri. Primul dintre ele i-a reunit pe Pascal Praz, președintele OVR Elveția și secretarul grupului parlamentar România – Elveția, Ovidiu Cîmpean, deputat în Parlamentul României, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, Ionuț Stancovici, președintele Asociației Caiac SMile, și pe Mirela Pop, co-fondator NATIV, doctor în psihologie și psihoterapeut. 

Temele centrale ale discuției au vizat soluțiile de mobilitate și infrastructură ancorate în așteptările comunităților, dar și necesitatea de a deschide natura către toți cetățenii, depășind barierele care ne împiedică, uneori, să ne bucurăm de ea. Reprezentanții administrațiilor elvețiană și, respectiv, română au vorbit despre proiecte dedicate accesibilizării și incluziunii, în domenii de interes pentru administrațiile locale și naționale, precum și despre punțile de colaborare dintre acestea.

„Proiectele publice au ieșit mai bine tocmai pentru că s-au implicat și alții, nu doar politicienii. În România avem deja de mulți ani bani europeni, dar și alte investiții — anul acesta sunt peste 100 de miliarde de euro în investiții —, însă, din păcate, de multe ori proiectele nu sunt bine gândite. Cred că este important să tragem un semnal de alarmă: de multe ori poți să zidești o infrastructură mare, scumpă, dar care să nu aducă accesibilitate, poate, din contră, să creeze bariere și să nu aducă acel câștig pentru calitatea vieții pe care o urmărim în proiectele publice”, a atras atenția Ovidiu Cîmpean, deputat în Parlamentul României.

Parlamentarul a subliniat și importanța implicării specialiștilor în proiectele de dezvoltare  urbană, chiar dacă aceștia „se găsesc greu în comunitățile mici, fiind concentrați în centrele universitare”.

Nevoia de natură și puterea comunității

Despre nevoia de natură și despre puterea comunității a vorbit psihoterapeutul Mirela Pop, co-fondator NATIV:

„Multe dintre dificultățile cu care ne confruntăm sunt chiar provocate de ruperea pe care ne-am produs-o singuri de mediul natural. Interesele pentru bunăstarea psihică și pentru natură sunt, de fapt, unul și același lucru. Tot mai multe lucruri care altădată ni se păreau normale, astăzi ni se par periculoase, iar asta înseamnă limite autoimpuse. Mintea noastră este construită să fie parte din natură, iar în lipsa ei începe să perceapă totul ca pe un pericol. Partea bună este că acest senzor interior poate fi reparat. Prin Asociația NATIV ne propunem să amenajăm un inel de aproximativ 240 km în jurul Clujului — un traseu cu rol de informare, educare și promovare, menit să ne ajute să depășim anxietățile. Creăm, totodată, o comunitate, pentru a răspunde fricii firești de a merge singur în natură și pentru a le reda oamenilor accesul facil la mediul natural”, a subliniat Mirela Pop, co-fondator NATIV, doctor în psihologie și psihoterapeut.

Accesibilitatea, dincolo de bariere: sportul ca șansă la o viață mai bun

Despre nevoia accesibilității, de data aceasta pentru persoanele cu dizabilități, a vorbit Ionuț Stancovici, președintele Asociației Caiac SMile, omul care susține că multiplicarea bucuriei prin implicarea întregii familii în activități sportive duce la o creștere a calității vieții. Și, după ce a umplut pârtiile de schi din România cu echipamente speciale pentru persoanele cu dizabilități, acum pregătește un nou proiect revoluționar: remorca de urgență, ca instrument al accesibilității.

„Petrecând mult timp pe teren alături de sute de persoane, am înțeles direct ce nevoi au persoanele cu dizabilități din România și, mai ales, care este potențialul lor real. Dacă facem aceleași activități împreună, bucuria se multiplică: am văzut cum se creează o conexiune profundă atunci când atât copiii, cât și părinții învață să schieze sau merg în drumeții. Lucrăm acum la un proiect național dedicat intervențiilor rapide: «remorca de urgență». Aceasta va include mai multe tipuri de elevatoare capabile să transporte până la 400 kg, șenilate pentru scări drepte sau spiralate, rampe mobile, ochelari speciali pentru persoanele cu deficiențe de vedere și dispozitive dedicate celor cu deficiențe de auz. Îmi doresc ca o astfel de soluție mobilă să existe în fiecare oraș din România”, a explicat Ionuț Stancovici, președintele Asociației Caiac SMile.

„O astfel de inițiativă este salutară inclusiv pentru noi, pentru arhitecți. De foarte multe ori ne confruntăm cu provocarea intervențiilor în clădiri monument istoric, unde este extrem de riscant și complicat să găsești soluții constructive permanente pentru accesibilizare. Nu va veni nimeni din afară să schimbe lucrurile dacă nu acționăm noi înșine. Doar prin implicarea societății civile și a asociațiilor putem depăși aceste bariere și crește durabil calitatea vieții”, a adăugat arh. Daniela Maier, coordonatorul Scenei Urbane și moderatorul dezbaterii.

Colaborarea în interiorul comunităților, cheia schimbării în comunitate

Primul panel al dezbaterii s-a încheiat cu concluzia că este nevoie de colaborare în interiorul comunităților, dar și cu un avertisment venit din partea lui Pascal Praz, președintele OVR Elveția și secretarul grupului parlamentar România–Elveția:

„Trebuie să avem mereu în vedere balanța fragilă dintre dezvoltare și identitatea locală. Depopularea comunităților rurale duce la destrămarea lor: sufletul satului se estompează treptat, iar ceea ce pierdem în primul rând sunt oamenii. Aceasta rămâne una dintre marile provocări pentru care avem nevoie de punți solide de colaborare”, a afirmat Pascal Praz.

Accesibilitatea ca paradox, tema centrală a celui de-al doilea panel

Cel de-al doilea panel i-a avut ca invitați pe prof. Augustin Ioan și prof. Adrian Papahagi. Accesibilitatea nu înseamnă doar eliminarea unor obstacole fizice. Înseamnă și să privim diversitatea oamenilor ca pe o caracteristică firească a comunității și să construim spații, servicii și contexte în care fiecare persoană poate participa și poate aparține.

Sunt foarte multe paradoxuri la care a dus discuția de astăzi. Iată, de pildă, vă dau un exemplu: accesul la servicii, nu? Esențialmente, accesul la ceea ce se pretinde un centru urban, adică școală, spital universitar cu neurochirurg, universitate, canalizare, apă, gaz, străzi civilizate. Adică accesul la civilizație, la cultură, la săli de spectacol, la teatru, ș.a.m.d., s-a dezvoltat pe accesul la natură, și cele două par a se bate cap în cap. Mulți dintre cei care stau la țară vor asfalt până-n fața casei, gaz, lumină și tot ce ai în oraș, dacă se poate și școală la nivel de centrul Clujului și spital universitar în fiecare sat. Cu alte cuvinte, orășeanul suspină după țară și țăranul după oraș. Trăim în aceste contradicții. Sigur că sunt și încercări de a găsi o medie”, a afirmat prof. univ. dr. Adrian Papahagi. 

Profesorul a mai punctat și nevoia de dialog și educație pe marginea subiectului accesibilizare, dar și nevoia acută de locuințe care aduce cu sine supraaglomerarea orașului. 

Cui aparține, de fapt, spațiul public? 

La rândul său, prof. Augustin Ioan a atins un alt punct sensibil: spațiul public și cui aparține acesta.

„Sunt convins că discuția noastră se referă în primul rând la spațiul public. Acesta putem să îl accesibilizăm, nu numai că putem, dar trebuie! E un bun al tuturor. Nu toate spațiile pe care le folosim în comun sunt spații publice. La mall, când ne ducem, dacă ăla se enervează, ne dă afară, fiindcă e proprietatea lui. Ne dă voie să folosim spațiul în comun, dar nu e spațiu public. Și proprietatea este importantă: a tuturor. Locurile trebuie să fie ale tuturor și ca să fie ale tuturor, una din condiții este să poată să aibă acces. Da? Locul public este locul unde, fiecare pe rând, frăție, trib, ce-o mai fi fost el, pe rând vin și pun în mijloc problemele pe care le au. Pe rând au grijă să ardă flacăra în mijloc. Pe rând… Dar toți… E al tuturor!, a întărit prof. Augustin Ioan

Deputați din Consiliul Național al Elveției au participat la dezbatere

De asemenea, evenimentul s-a bucurat de participare a doi invitați speciali: Simone de Montmollin, deputat în Consiliul Național al Elveției, membră a Comisiei pentru știință, educație și cultură, și Benjamin Roduit, deputat în Consiliul Național al Elveției, copreședinte al Grupului parlamentar de prietenie Elveția-România și membru al Comisiei pentru securitate socială și sănătate publică.

Despre Scena Urbană

Din 2012, Scena Urbană organizează intervenții culturale în locuri inedite precum Gara Cluj, pe Cetățuie sau în Grădina Botanică, de-a lungul Someșului, în afara zidurilor cetății, în zona Pieței Ștefan Cel Mare, dar și în cartiere. Cu fiecare an, evenimentele organizate de Scena Urbană au depășit granițele abordărilor convenționale astfel că s-a conturat o amplă diversificare a paletei de abordări pluridisciplinare, iar modul de organizare a intervențiilor urbane a evoluat constant astfel că, acum, nu se mai axează doar pe intervenții în sprijinul spațiului urban, ci și pe susținerea unor comunități specifice. 

Scena Urbană este un proiect cultural desfășurat cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca.