Dr. Annette Bosworth, despre sănătatea metabolică dincolo de dietă

De la experiența personală care i-a schimbat direcția profesională la felul în care vorbește astăzi despre insulină, cetone, obiceiuri și sănătatea creierului, Dr. Annette Bosworth propune o perspectivă simplă, în care sănătatea metabolică înseamnă mai mult decât dietă: înseamnă context, comportament și decizii pe care le putem susține în timp.

Cu peste 30 de ani de experiență în medicină, Dr. Annette Bosworth – cunoscută publicului drept Dr. Boz – este expert în managementul bolilor cornice și autoarea bestsellerului Any Way You Can, cu peste 1 milion de exemplare vândute la nivel global. A fost prezentă în publicații și canale media precum CNN, TIME și U.S. News, iar comunitatea sa de pe YouTube numără peste 1,2 milioane de abonați.

În această toamnă, Dr. Boz vine la București pentru Biohacking 360, evenimentul anului în România în longevitate, care va avea loc pe 14 noiembrie. Summitul aduce experți internaționali și perspective aplicate asupra modului în care putem avea grijă mai bine de sănătatea noastră pe termen lung. La Biohacking 360 Summit, Dr. Boz va vorbi despre influența nutriției și a dietei ketogenice asupra sănătății metabolice. 

Experiența care i-a schimbat perspectiva profesională

Pentru Dr. Boz, interesul pentru metabolism și dieta ketogenică nu a pornit doar din cabinet. Un moment decisiv a venit atunci când mama sa, aflată în fața unui al treilea diagnostic de cancer, i-a adresat întrebarea pe care mulți pacienți o pun medicului lor: „Tu ce ai face?”.

Experiența avea să devină punctul de plecare pentru prima sa carte, Any Way You Can, dar și pentru o schimbare importantă în felul în care privește boala, recuperarea și rolul medicului.

Studierea cetozei alături de ea a schimbat întrebările pe care mi le puneam despre boală: Ce îi alimentează boala? Ce îi susține refacerea? Ce putem îmbunătăți, chiar și atunci când circumstanțele sunt dificile?

Dincolo de componenta medicală, experiența a obligat-o să traducă informații complexe într-o formă pe care mama sa să o poată înțelege și aplica. Aici apare și una dintre temele care continuă să definească modul în care Dr. Boz comunică astăzi: informația medicală trebuie să poată fi transformată în pași clari.

Mama mea a fost primul meu student. Avea nevoie ca lecțiile complicate să îi fie explicate pe înțelesul ei. Avea nevoie de pași clari.

Sănătatea metabolică nu se vede doar pe cântar

O mare parte din activitatea Dr. Boz este concentrată asupra sănătății metabolice și asupra modului în care aceasta poate fi urmărită înainte ca problemele să devină evidente. Pentru Dr. Boz, sănătatea metabolică nu se reduce la numărul de pe cântar și nici la o singură analiză. Ea explică faptul că organismul poate începe să gestioneze mai puțin eficient glucoza și insulina înainte ca o persoană să observe simptome clare, motiv pentru care privește împreună indicatori precum glicemia de dimineață, hemoglobina glicată, trigliceridele, HDL-ul sau grăsimea abdominală.

În aceeași logică, Dr. Boz atrage atenția și asupra unor semnale mai puțin evidente, precum senzația de „brain fog”, pofta de mâncare după mese, acumularea de grăsime în zona abdominală sau anumite modificări cutanate. Ea le descrie ca posibile indicii care merită privite în context, nu ca diagnostice în sine.

Un alt principiu pe care îl susține este urmărirea tiparelor, nu a unei singure valori. Dr. Boz explică faptul că evoluția glicemiei poate oferi informații despre felul în care organismul reacționează după anumite mese, în perioade cu somn insuficient sau în momente de stres. Astfel, consideră utile și instrumente precum monitoarele continue de glucoză, tocmai pentru că pot scoate la iveală răspunsuri care altfel ar putea trece neobservate.

Ideea centrală a abordării sale este că sănătatea metabolică trebuie privită ca un tablou mai larg, în care mai mulți indicatori se leagă între ei și capătă sens prin evoluția lor în timp.

Metabolismul și sănătatea creierului

Dr. Boz vorbește frecvent despre legătura dintre metabolism și sănătatea creierului, pornind de la o idee simplă: creierul are nevoie permanent de energie pentru a funcționa, iar felul în care organismul gestionează această energie poate deveni relevant și pentru sănătatea cognitivă.

În mod obișnuit, glucoza este una dintre principalele surse de energie ale creierului. În anumite condiții metabolice, însă, organismul poate produce și cetone din grăsimi, iar acestea pot fi utilizate de creier ca sursă alternativă de energie. Din acest motiv, Dr. Boz discută despre cetone nu doar în contextul scăderii în greutate, ci și atunci când vorbește despre sănătatea metabolică și funcționarea creierului.

În abordarea sa, această relație este și unul dintre motivele pentru care sănătatea creierului merită urmărită înainte de apariția unor probleme evidente de memorie. Dr. Boz pune în aceeași imagine factori precum reglarea glicemiei, somnul, activitatea fizică și sănătatea vasculară și atrage atenția asupra faptului că sănătatea cognitivă nu trebuie privită separat de restul organismului.

Asta nu înseamnă că dieta ketogenică sau creșterea nivelului de cetone reprezintă automat o metodă de prevenție sau tratament pentru bolile neurologice. Cercetarea diferă în funcție de afecțiune, iar această distincție între mecanism și efect clinic este importantă atunci când vorbim despre relația dintre cetone și sănătatea creierului.

De ce nu este suficient să știm ce ar trebui să mâncăm

După peste trei decenii de medicină, una dintre lecțiile pe care Dr. Boz spune că și-ar fi dorit să o înțeleagă mai devreme nu ține de un biomarker sau de un anumit tip de dietă, ci de comportamentul uman.

„Obiceiurile și relațiile. Să îi dai cuiva o listă de alimente este partea ușoară. Mult mai greu este să îl ajuți să schimbe felul în care gestionează o zi stresantă.”

Perspectiva aceasta apare și în materialele ei despre relația cu mâncarea, food addiction și emotional eating. Dr. Boz vorbește despre situațiile în care mâncarea ajunge să fie asociată cu confortul, recompensa sau gestionarea stresului și despre felul în care aceste tipare se pot repeta chiar și atunci când știm foarte bine ce alegeri am vrea să facem.

În viața reală, la toate acestea se adaugă obstacolele emoționale, adânc înrădăcinate în mecanismele prin care adulții au învățat să facă față dificultăților. Fără o comunitate și un sistem puternic de sprijin, pacienții întâmpină dificultăți și pot reveni la vechile obiceiuri.

Din această perspectivă, schimbarea nu poate fi redusă doar la voință sau disciplină. Un plan poate fi foarte clar pe hârtie, dar viața reală adaugă oboseală, presiune, relații și contexte în care vechile reflexe reapar. Pentru Dr. Boz, suportul și comunitatea devin astfel parte din procesul prin care un comportament nou poate fi menținut în timp.

Mai multe date nu înseamnă automat decizii mai bune

Biohacking-ul modern vine la pachet cu tot mai multe date: ceasuri inteligente, senzori, teste, aplicații și biomarkeri. Dr. Boz folosește ea însăși măsurători metabolice, însă pentru ea valoarea acestor informații apare atunci când ne ajută să înțelegem mai bine ce se întâmplă în organism.

Monitorizarea continuă a glucozei este un exemplu relevant. Răspunsul glicemic poate varia în funcție de momentul zilei, somn, stres sau nivelul de activitate, iar valoarea unui astfel de dispozitiv nu stă doar în numărul afișat, ci în tiparele pe care ne ajută să le observăm și în întrebările pe care ni le ridică.

Dr. Boz atrage astfel atenția asupra diferenței dintre a colecta date și a le folosi cu sens. Mai multe măsurători nu înseamnă automat decizii mai bune, iar monitorizarea constantă poate deveni o sursă de presiune dacă fiecare fluctuație este interpretată separat. Pentru ea, informația devine utilă atunci când este privită în context și folosită pentru a identifica tendințe, nu pentru a urmări obsesiv fiecare valoare.

Ce înseamnă, de fapt, să faci schimbări pe termen lung

Dincolo de diete, dispozitive și cifre, schimbarea pe termen lung se construiește din lucrurile pe care reușim să le repetăm în viața de zi cu zi. Informația poate ajuta, la fel și monitorizarea, dar ele devin utile abia atunci când se transformă în obiceiuri care pot fi menținute.

Dr. Boz revine frecvent la ideea că progresul nu înseamnă perfecțiune. O zi dificilă, o abatere de la plan sau revenirea la un obicei vechi nu anulează tot procesul. Mai important este să înțelegem ce a declanșat acel moment și cum putem ajusta următorul pas.

Asta schimbă și perspectiva asupra longevității. Nu este vorba despre un singur „hack” sau despre acumularea cât mai multor instrumente, ci despre capacitatea de a înțelege mai bine ce se întâmplă în propriul corp, de a observa tipare și de a construi obiceiuri pe care le putem susține în viața reală.