Anna Lembke: „Este important să încercăm să folosim tehnologia ca pe un instrument, nu ca pe un drog”

Granița dintre plăcere, obicei și dependență poate fi greu de identificat, mai ales atunci când recompensele sunt permanent la îndemână. Anna Lembke, profesor de psihiatrie la Stanford University School of Medicine și coordonatoarea Stanford Addiction Medicine Dual Diagnosis Clinic, și-a dedicat o mare parte din carieră studiului modului în care comportamentele compulsive ne influențează felul în care trăim, muncim și relaționăm unii cu ceilalți.

Autoarea bestsellerului Dopamine Nation: Finding Balance in the Age of Indulgence, inclus în lista New York Times, Lembke analizează efectele expunerii constante la stimuli care ne oferă recompense – de la social media și smartphone-uri, la muncă, performanță și alte forme de consum excesiv. A apărut, de asemenea, în documentarul Netflix The Social Dilemma, unde a vorbit despre mecanismele de design care fac multe dintre platformele digitale pe care le folosim zi de zi atât de captivante.

Am stat de vorbă cu Anna Lembke live, la Impact SEE’26, în studioul The Woman, despre dependența digitală, burnout, presiunea de a performa constant și acele obiceiuri mici, dar importante, care ne pot ajuta să ne recâștigăm controlul asupra atenției noastre. De la felul în care ne începem diminețile până la modul în care companiile își structurează munca și disponibilitatea angajaților, conversația noastră explorează ce presupune să rămânem concentrați, prezenți și conectați într-o perioadă în care suntem permanent stimulați.

Ai scris despre o lume în care plăcerea este la un singur click distanță: telefoane, social media, shopping, mâncare. Când devine un obicei o problemă reală și cum își poate da seama cineva că a depășit această limită?

Ei bine, pentru a diferenția un obicei sau o pasiune de începuturile unei dependențe, ne uităm la cele patru C-uri.

Căutăm consumul scăpat de sub control, consumul compulsiv, craving-ul și, mai ales, consecințele, inclusiv continuarea consumului în ciuda consecințelor. 

Când ne gândim la control, asta înseamnă să spunem în mod repetat că vom consuma o anumită cantitate din substanța sau lucrul respectiv, indiferent despre ce este vorba – alcool, țigări, social media  și să depășim în mod repetat acea cantitate sau să avem dificultăți în a reduce consumul. Consumul compulsiv înseamnă să folosim acel lucru în mod automat. Craving-ul înseamnă că, atunci când nu consumăm, ne dorim în permanență să revenim la acel comportament. Iar consecințele includ toate tipurile de efecte fizice, psihice, asupra relațiilor și psiho-spirituale pe care le vedem. 

Celelalte lucruri pe care le căutăm atunci când vorbim despre dependență sunt toleranța, adică nevoia de a consuma mai mult sau forme mai puternice în timp pentru a obține același efect, și sevrajul, atunci când nu mai consumăm. Simptomele universale ale sevrajului de la orice substanță care creează dependență sunt anxietatea, iritabilitatea, insomnia, disforia și craving-ul.

Ai apărut în The Social Dilemma. Ce s-a schimbat în modul în care folosim tehnologia în ultimii ani și ce a rămas la fel, în ciuda a tot ceea ce știm acum?

Ei bine, de la The Social Dilemma până acum, aș spune că problema s-a agravat. Acum avem chatboți cu inteligență artificială, care folosesc aceleași tipuri de mecanisme de design care creează dependență, doar că acum sunt integrate și ascunse în interiorul modelelor lingvistice de mari dimensiuni. Așadar, este îngrijorător faptul că problema se agravează, dar vestea bună este că vorbim mai mult despre ea și că au existat schimbări la nivel de politici publice.

De exemplu, multe țări au interzis acum smartphone-urile în școlile primare și mai departe. Este o veste foarte bună. Unele țări au interzis complet social media, precum Australia, iar prin lucruri precum procesele din Statele Unite, corporațiile care fac profit de pe urma unor platforme care creează dependență sunt acum nevoite să își modifice platformele pentru a le face mai puțin addictive.

Asta înseamnă lucruri precum schimbarea algoritmului de la unul care optimizează timpul petrecut online la unul care include pur și simplu persoanele pe care le urmărești și prietenii tăi. Înseamnă limitarea timpului efectiv petrecut pe platformă. Înseamnă o verificare mai riguroasă a vârstei și faptul că nu le mai permitem copiilor să le folosească în timpul nopții.

Vorbim despre viața reală, dar ce se întâmplă în business? În ultimul an am început să vorbim tot mai mult despre burnout. Care este legătura dintre performanța constantă, nevoia de recompensă și riscul de a ne pierde echilibrul?

Ei bine, putem deveni cu siguranță dependenți de realizări, de recunoaștere și de laude externe, iar pentru mulți oameni acesta este drogul lor preferat. Dar, ca în cazul oricărui drog, niciodată nu este suficient. La început te face să te simți bine, apoi ai nevoie de mai multă recompensă, mai multe laude, mai multe stimulente.

Cred că adevăratul răspuns este să coborâm de pe banda rulantă a productivității hedonice, să încetinim ritmul vieții, să avem mai mult echilibru, să ne implicăm, în afara muncii, în familie, hobby-uri și relații și, foarte important, să ne desprindem de dispozitive, să ieșim afară, să privim în jurul nostru și să ne conectăm cu natura și cu alți oameni, în viața reală. Cred că acesta este, de fapt, răspunsul.

Dacă ai putea recomanda trei obiceiuri pe care liderii din această sală să le practice, care ar fi acestea?

Aș recomanda să nu îți iei smartphone-ul sau un alt dispozitiv imediat ce te trezești, ci să îți creezi, în schimb, o rutină sănătoasă de dimineață, care să includă lucruri precum sportul sau meditația, să îți faci patul, să iei un mic dejun sănătos, să te speli pe dinți și abia apoi să te conectezi la dispozitiv. Iar înainte de a-l folosi, să îți faci o listă concretă cu ceea ce urmează să faci pe dispozitiv, astfel încât să nu ajungi într-o gaură neagră de lucruri pe care, de fapt, nu voiai să le faci.

Este important să încercăm să folosim tehnologia ca pe un instrument, nu ca pe un drog.

Ca individ, poți să îți faci un checklist, dar ce se întâmplă la nivel de companie sau de antreprenor? Ce poți face pentru echipa ta sau, ca organizație, ce poți face pentru oamenii tăi?

Da, companiile pot, de fapt, să îi stimuleze pe oameni să renunțe la substanțele care creează dependență. Există o lungă tradiție în care corporațiile își plătesc angajații pentru a se lăsa de fumat, de exemplu, iar aceste intervenții chiar funcționează.

Așadar, creezi un plan, ai traineri, dar îi și recompensezi financiar pe angajați dacă reușesc să se lase de fumat, pentru că, bineînțeles, pe termen lung, acest lucru economisește companiei mulți bani. Oamenii sunt mai puțin predispuși să dezvolte cancer sau insuficiență cardiacă congestivă, iar costurile cu asigurările sunt, astfel, mai mici. Ai un angajat mai fericit, care este productiv pentru o perioadă mai lungă.

Cred, de asemenea, că organizațiile trebuie să limiteze cantitatea de muncă pe care se așteaptă ca oamenii să o facă și să le dea înapoi weekendurile și serile, astfel încât să nu existe această așteptare constantă ca oamenii să fie disponibili și online. Pentru că, foarte des, se întâmplă ca oamenilor aflați mai jos în ierarhie să li se ceară să fie online și disponibili tot timpul.

Oamenii aflați mai sus în ierarhie își iau pauze și vacanțe, așa că eu cred că trebuie să fim mai egalitari și să apăsăm butonul de pauză atunci când vine vorba despre momentele în care oamenii ar trebui să fie disponibili și despre momentul în care cultura organizațională presupune, de fapt, că trebuie să ia o pauză.

Crezi că există diferențe între Europa, Statele Unite sau poate Asia ori între anumite culturi în ceea ce privește dependențele și burnout-ul, faptul că muncim tot timpul și suntem permanent pe telefoanele mobile?

Adică, ceea ce observ eu este că există mai multe asemănări decât diferențe, mai ales în economiile cu venituri ridicate și foarte productive. Știi, indiferent dacă merg în Coreea de Sud, Singapore, România sau Brazilia, oamenii se confruntă cu multe dintre aceleași lucruri.

Banda rulantă a plăcerii, banda rulantă a productivității, faptul că petrecem prea mult timp online, dificultățile pe care le întâmpină părinții cu copiii lor, care par să își schimbe personalitatea și să devină mult mai puțin muncitori, mai lipsiți de respect și mai dezechilibrați emoțional, în mare parte pentru că sunt permanent online și consumă media digitală. Acestea sunt probleme în creștere și par să fie destul de universale. Și par să fie cele mai accentuate în cele mai de succes economii din lume.

Ne poți spune dacă ai ceva ce nu ai face niciodată sau anumite reguli pe care le urmezi, lucruri pe care le-ai face întotdeauna pentru a fi mai concentrată și mai prezentă?

Pentru mine, personal, câteva obiceiuri digitale pe care încerc să le respect în mod regulat sunt legate de rutina de dimineață despre care v-am spus. Mă asigur că îmi duc la capăt rutina de dimineață înainte să ating orice dispozitiv. Încerc să mă asigur că faptul că îmi ating dispozitivul nu este primul lucru pe care îl fac dimineața.

Un alt lucru important pentru mine este să îmi închid complet telefonul atunci când nu îl folosesc și să îl pun în geantă. Și acel mic obstacol tinde să reducă probabilitatea să apelez la telefon fie pentru a-mi schimba starea de spirit, fie pentru a mă distra, a mă amorți, a mă liniști sau a mă distrage. Este foarte important.

Și, de asemenea, încerc cu adevărat să cultiv relații în viața reală la care pot apela pentru a vorbi despre problemele mele, pentru a găsi confort sau pentru a învăța lucruri noi. Este foarte important să nu fie vorba doar despre ceea ce evităm, ci și despre ceea ce alegem să construim și spre ce ne îndreptăm.

–

Impact SEE’26, prezentat de Mastercard, a adus aproape 3.000 de participanți și aproximativ 200 de speakeri la Romexpo Exhibition Center și Face Convention Center, în perioada 29–30 septembrie. Cea de-a treia ediție de la București a avut trei scene principale și opt direcții tematice, două dintre ele introduse în premieră anul acesta: Investments & Startups și Culture. Programul a inclus și Impact Bookstore, un spațiu dedicat cărților și întâlnirilor cu autorii prezenți la eveniment.

Temele abordate au variat de la strategiile din spatele construirii unui brand de succes până la capacitatea Europei de a dezvolta tehnologie și de a finanța companii în creștere. Lideri de la Mastercard, Banca Transilvania, McLaren Racing, Trendyol și UiPath s-au alăturat speakerilor din administrație, știință, sport și cultură.

–

Citește interviul în limba engleză aici.